Categorii

Editii

MODELE PARENTALE DE EDUCATIE LA PACIENTII CU TULBURARI ANXIOASE

Dr. Liana Dehelean*, Dr. Ileana Stoica**, Dr. Gabriela Zarie***

Conform teoriei vulnerabilitate - stres, o persoana supusa unor factori de stres se decompenseaza mai usor daca prezinta o vulnerabilitate de fond (teren) si/sau de moment. Cu cat persoana este mai vulnerabila, cu atat decompensarea va fi indusa de un factor de stres de intensitate mai mica si invers. Din punctul de vedere al teoriei bio-psiho-sociale, atat factorii vulnerabilizanti cat si cei de stres sunt de natura biologica, psihologica si sociala. Factorii vulnerabilizanti pot tine de teren (trasaturi de personalitate vulnerabilizante, antecedente heredo-colaterale) sau de mediu (atmosfera in familie, atmosfera la scoala sau locul de munca, conditii locative precare). Tinand cont ca structura de personalitate poate constitui un factor de vulnerabilitate (dar si de adaptare) pentru boala psihica, importanta care trebuie sa i se acorde este de la sine inteleasa. Structura de personalitate are din perspectiva personogenetica o componenta rezultata din bagajul genetic al individului cat si o componenta dobandita prin modelare sociala (familial educationala). De aici reiese importanta care trebuie acordata familiei ca mediu in care se dezvolta individul.

Figura 1. Personogeneza si teoria vulnerabilitate stres dupa M. Zuckerman, 1999, modificat

Scopul lucrarii este cuantificarea ponderii anumitor practici educative parentale la pacientii cu tulburari anxioase. Au fost inclusi 32 de pacienti internati in Clinica Psihiatrica Timisoara sau consultati ambulator in perioada 2000-2002 cu urmatoarele diagnostice ale DSM IV:
- tulburarea anxietatii generalizate
- tulburarea de panica cu sau fara agorafobie
- fobie sociala
Au fost exclusi pacientii cu comorbiditate depresiva de intensitate clinica si cei provenind din familii monoparentale. Au fost utilizate urmatoarele instrumente:
- scala Hamilton de anxietate, scala Hamilton de depresie
- scala Tyrer pentru structura de personalitate
- inventarul EMBU pentru modelele educationale parentale
Inventarul EMBU a fost conceput de profesorul Carlo Perris si colab. de la Universitatea in Umea (Suedia) si etalonata pe un lot roman (152 subiecti sanatosi) de Radu Vrasti si colab. de la Spitalul de Psihiatrie Jebel. Inventarul contine 81 de intrebari la care se raspunde prin note de la 1 la 4 (niciodata = 1, rareori = 2, adesea = 3, totdeauna =4). La interpretare, cele 81 de intrebari sunt grupate in 14 subscale corespunzand la 14 practici educationale:

Tabelul 1. Cele 14 subscale (modele educationale) ale inventarului EMBU

Ultimele 2 modele educationale nu au fost interpretate in lucrare deoarece nu toti pacientii au avut frati.
Pentru fiecare model parental atat la mama cat si la tata, la cei 32 de pacienti anxiosi s-a facut o medie care a fost comparata grafic cu media corespunzatoare lotului de control.
S-a remarcat ca exceptand media pentru modelul educativ supraimplicat la tata, toate celelalte medii ale lotului de studiu au avut valori fie crescute, fie scazute fata de lotul de control.

Tabelul 2. Lotul pacientilor anxiosi - scoruri pentru tata

La mama s-a observat ca mediile pentru fiecare model educational sunt fie mai mari, fie mai mici fata de mediile lotului de control Tabelul 3.



Comparand parintii pacientilor lotului de studiu s-au observat scoruri mai mari la mama fata de tata la urmatoarele modele educationale:
- abuziv
- privativ
- punitiv
- umilitor
- rejectiv
- supraprotector
- supraimplicat
- afectuos
- orientand performanta
- generator de culpabilitate
Media scorurilor pentru tata la pacientii anxiosi este mai mare fata de cea pentru mama doar pentru modelul tolerant, iar pentru modelul stimulativ ambele medii sunt egale.

Tabelul 4. Lotul pacientilor anxiosi - scoruri pentru mama fata de lotul de control si fata de tata.

Desi mediile obtinute pentru modelele: afectuos, orientand performanta si generator de culpabilitate sunt mai mari la mama fata de tata la pacientii anxiosi, tabelul IV arata ca aceste medii sunt mai mici comparativ cu lotul control. In acest sens desi mamele pacientilor anxiosi par a fi mai afectuoase, mai interesate de performanta copiilor si mai generatoare de culpabilitate decat tatii, oricum ele sunt mai reci afectiv si mai putin interesate de performanta sau mai putin generatoare de culpabilitate decat mamele lotului de control. Aceeasi discutie se impune si pentru modelul tolerant care are medii egale la ambii parinti ai pacientilor anxiosi dar mai mici comparativ cu mediile lotului de control.
Dupa cum reiese din figurile 2 si 3, scorurile mari la modelele educationale abuziv, punitiv si rejectiv in lotul studiat se regasesc mai ales de mediile obtinute pentru mama.


Aceste concluzii sunt obtinute folosind medii si deci reflecta modelele cele mai frecvente in ansamblu. Observatii interesante s-au obtinut insa studiind fiecare familie in parte din perspectiva celor 12 modele educationale. Astfel s-a putut constata frecventa mare a doua tipuri de familii:
1. una in care ambii parinti sunt afectuosi si stimulativi
2. una in care ambii parinti sunt rejectivi si supraprotectori si/sau supraimplicati in acelasi timp
In primul tip de familie, observat la 7 pacienti, s-au obtinut scoruri crescute fata de normalitate la urmatoarele modele educationale:
- supraprotectie si/sau supraimplicare
- afectivitate crescuta
- stimulare si/sau orientarea performantei
In al doilea tip de familie, observat la alti 7 pacienti, s-au observat scoruri crescute fata de normalitate la urmatoarele modele educationale:
- rejectie - supraprotectie si/sau supraimplicare
- afectivitate redusa
- atitudine nestimulativa si/sau fara orientarea performantei
Se constata ca in ambele tipuri de familii se regaseste modelul supraprotectiv insotit sau nu de modelul supraimplicat. Probabil acest model este responsabil de nesiguranta interioara intalnita la multi pacienti anxiosi. Acestia prezinta trasaturi accentuate de personalitate si uneori structuri ale unor personalitati ce apartin cluster-ului C al DSM IV (clusterul ce contine tulburarile de personalitate de tip evitant, dependent si obsesiv-compulsiv).
La al doilea tip de familie intalnim un model ambivalent rezultat prin coexistenta unui model rejectiv si cu afectivitate redusa cu un model supraprotectiv asociat sau nu cu supraimplicarea. Atat studiile occidentale cat si cele japoneze identifica un stil parental numit "control lipsit de afectivitate" ("affectionless control") la pacientii cu tulburare de panica, caracterizat prin scoruri mari la modelele rejectiv si supraprotectiv (Someya T si altii, 2000). Este posibil ca supraprotectia si/sau supraimplicarea sa apara ca mecanism de compensare a afectivitatii reduse si rejectiei. Aceasta ambivalenta a parintilor este probabil si ea generatoare de anxietate.
Bibliografie:
1. Arrindell WA, Kwee MG, Methorst GJ, van der Ende J, Pol E, Moritz BJ. (1989) Perceived parental rearing styles of agoraphobic and socially phobic in-patients. Br J Psychiatry Oct;155;526-35
2. Perris C, Arrindell W.A., Eiseman M, (1994) Parenting and Psychopathology. John Wiley & Sons Ltd, Baffins Lane, Chishester, West Sussex England, 1;3-32.
3. Someya T, Kitamura H, Uehara T, Sakado K, Kaiya H, Tang SW, Takahashi S. (2000) Panic disorder and perceived parental rearing behavior investigated by the Japanese version of the EMBU scale. Depress Anxiety; 11(4);158-62
4. Vrasti R., Dehelean P. (1986) , Semnificatia amintirilor in comportamentul parental de educare la bolnavii cu tulburari afective unipolare si bipolare. Studiu efectuat cu inventarul EMBU RevistaTimisoara Medicala tomul XXX nr. 3/ pp 30-34.
5. Zuckerman M. (1999) Vulnerability to Psychopathology- a biosocial model, Am. Psychol. Assoc., Washington D.C., 1;18-19, 3;117.