Categorii

Editii

Opinii

Dr. Virgil Enatescu*

Prin prezenta vã solicitãm acordarea sporului de periclitate corespunzãtor profilului de activitãti desfãsurat în sectiile de psihiatrie si cabinete de psihiatrie având motivatie faptul cã România este singura tarã din lume unde sporul de periclitate de 15% este mai mic decât sporul pentru celelalte ramuri medicale. Cu toate cã în textul legii este folositã expresia “bolnav psihic periculos”, în instructiunile de aplicare nu s-a tinut cont de aceste lucruri.

Argumentãm pe puncte si justificãm cifrele pe care le cerem conform urmãtoarelor stãri de fapt sau realitãti.

1. În serviciul de psihiatrie majoritatea bolnavilor sunt adusi în stare de agitatie psiho-motorie sau dupã sãvârsirea unor acte antisociale. Adesea acesti bolnavi sunt în contentie mecanicã si însotiti de organe de ordine sau apartinãtori care îi imobilizeazã. Au existat multe accidente, heteroagresivitãti, rãniri, distrugeri de bunuri, pentru care s-au fãcut sau nu s-au fãcut acte juridice si pentru care s-a stabilit “discernãmânt abolit” sau “discernãmânt diminuat”. Multi dintre bolnavii psihic deliranti se proiecteazã pe personalul medico-sanitar care le acordã asistentã medicalã periclitându-le viata, integritatea corporalã, bunurile personale si adesea chiar agresând familia. În aceastã situatie cerem ca personalul medico-sanitar care le acordã asistentã medicalã sã primeascã un spor de minim 70% din salariu. Considerãm cã acest spor este la fel de justificat ca cel de 100% Medicinii Legale si Anatomiei patologice.

2. Contagiozitatea în sectiile de psihiatrie este mult mai mare decât în celelalte sectii de Spital întrucât majoritatea bolnavilor adusi nu îsi respectã igiena corporalã venind cu tot felul de infectii si parazitoze. Majoritatea cazurilor TBC se descoperã la bolnavii psihic, prezenta parazitozelor, sifilisul, HIV, etc. constituind adevãrate focare de infectie. Igienizarea acestor bolnavi este fãcutã în sectia de psihiatrie de cãtre personalul sectiei. În plus majoritatea bolnavilor psihic au o rezistentã imunitarã scãzutã fapt ce îi face mult mai receptivi la bolile infecto-contagioase. Deci existã periculozitatea de contaminare având în vedere cã se fac injectii i.m., i.v., se intrã în contact cu saliva când se administreazã pe cale oralã medicamentele si se verificã dacã au fost înghitite. Considerãm cã si din acest punct de vedere meritãm un spor de periclitate identic cu cei de la Infecto-contagioase de 60% din salariu.

3. Activitatea în conditii extrem de dificile cu suprasolicitare nervoasã este cel putin la fel de durã ca munca în care existã cea mai mare concentrare intelectualã deoarece examinarea, urmãrirea, întelegerea informatiilor, a substratului constient a conflictelor, a disimulãrii si a suprasimulãrii necesitã permanent efort intelectual si concentrare nervoasã deosebitã într-o muncã extrem de abstractã si epuizantã.

Pentru astfel de solicitare nervoasã nu este prevãzut un program de 5 ore ca la telefoniste si nici mãcar un spor de periclitate pe care noi îl considerãm minim 50% din salariu.

4. Conditiile psihice deosebit de stresante sunt cele pe care le oferã acumularea depresiei si epuizãrii nervoase prin ascultarea permanentã a tot felul de drame umane, lucru cu persoane depresive, cu crize de anxietate, cu deliruri paranoide. Toate acestea au repercusiuni asupra stãrilor afective determinând ca boalã profesionalã la personalul din psihiatrie depresia si anxietatea. Este foarte greu sã se înteleagã faptul cã dacã aparent personalul din reteaua de psihiatrie reuseste sã pãstreze un grad de indiferentã, în profunzime de fiecare datã psihicul este afectat si stresul lucreazã fie în sensul depresiei, fie ca afectiuni psiho-somatice. Aceste boli sunt extrem de frecvente în lumea psihiatriei.

În nici o ramurã medicalã nu se prezintã si nu se trateazã conflicte, drame existentiale care au un impact puternic asupra trãirilor psihice. În aceste conditii sporul ar trebui sã întruneascã minim 80-90%.

Lipsa unor stimulente care sã justifice munca în astfel de conditii face ca în structurile de psihiatrie sã ajungã personal ce este obligat sau nu are alte posibilitãti de muncã si nu personal atras de o astfel de activitate sau cu aptitudini necesare unei astfel de activitãti. Acest fapt merge în detrimentul asistentei psihiatrice pe care cu totii stim cã nu o poate acorda orice structurã de personalitate.

În final vrem sã atragem atentia cã asistenta medicalã în tãrile înapoiate este centratã pe boli parazitare si boli infecto-contagioase în timp ce în tãrile avansate o pondere mare de pânã la 1/3 o ocupã psihiatria cu prevenirea bolilor psiho-somatice si a consecintelor stresului.

Structura tãrii noastre, nivelul de pregãtire al populatiei se apropie mai mult de structurile tãrilor europene dar asistenta psihiatricã rãmâne ca pondere, posibilitãti, retributii si fonduri la nivelul altor continente. Si din acest punct de vedere trebuie sã ne asemãnãm cu celelalte structuri europene. Suntem de acord cu oricare din procentele alese si suntem convinsi cã ne veti sprijini sã le obtinem.