Categorii

Editii

Stefan Milea - PRIMARY PREVENTION OF MENTAL DISORDERS IN CHILDREN AND ADOLESCENTS. VOLUME II: CHILDREN WITH HIGH RISK CATEGORIES - Profilaxia primara a tulburarilor psihice la copil si adolescent. Volumul II: Categorii de copii cu risc crescut

PROFILAXIA PRIMARĂ A TULBURĂRILOR PSIHICE LA COPIL ŞI ADOLESCENT

VOLUMUL II: CATEGORII DE COPII CU RISC CRESCUT

AUTOR: Acad. Prof. Dr. ŞTEFAN MILEA

            Acest volum structurat în două părţi, ce totalizează 24 de capitole, este o continuare firească şi aşteptată a primului volum.

Autorul, Ştefan Milea cu o experienţă profesională de 50 de ani şi o activitate didactică de peste 40 de ani prezintă concis, riguros, un subiect de mare actualitate cu importante aplicaţii practice pentru sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor.

In prima parte a volumului, constituită din cinci capitole sunt prezentate noţiunile de bază din domeniu: definiţia şi dimensiunea profilaxiei primare specifice; factorii de risc şi categoriile de copii şi adolescenţi cu risc pentru tulburări şi/sau suferinţe psihice; criteriile privind stabilirea priorităţilor în cazul categoriei de copii cu risc crescut; obiectivele şi mijloacele de intervenţie ale psihoprofilaxiei primare specifice; rolul familiei, cât şi importanţa muncii în echipă a profesioniştilor şi a membrilor familiei, care trebuie să fie parteneri în abordarea unui copil cu probleme de sănătate (cu excepţia cazurilor în care şi membrii familiei au nevoie de ajutor).

Partea a doua a volumului cuprinde 19 capitole,  în care sunt prezentate numai categoriile de copii cu risc crescut pentru tulburări şi/sau suferinţe psihice şi profilaxia primară specifică.

Nu au fost incluşi în acest volum copiii cu risc crescut pentru tulburări şi/sau suferinţă psihică ca urmare a unor factori cu acţiune evidentă psihopatogenă şi agresivitate deosebită, care au fost prezentaţi în primul volum. De asemenea, nu au fost incluşi în acest volum copiii cu tulburări şi/sau suferinţe psihice, în care factorii de risc sunt reprezentaţi de diferite afecţiuni neurologice, somatice, senzoriale sau endocrine, cât şi copii cu risc relativ mic.

Primele trei capitole din partea a doua a volumului se referă la copilul maltratat (abuzat sau neglijat), cu o abordare distinctă a unei forme de maltratare, minorul abuzat sexual. Sunt prezentate diferite definiţii şi limitele acestor definiţii în condiţiile în care noţiunea de maltratare a devenit „tot mai neomogenă” şi „prea largă şi vag definită din punctul de vedere al psihoprofilaxiei primare specifice”. Sunt prezentate definiţii (şi limitele lor), prevalenţa, formele de manifestare, factorii şi circumstanţele favorizante, precum şi consecinţele negative imediate şi tardive ale abuzului sexual la minor. Sunt trecute în revistă obiectivele şi mijloacele, dar, şi obstacolele şi „elementele sensibile” ale psihoprofilaxiei primare specifice a abuzului sexual la minor.

Următoarele două capitole (cap. 4 şi cap. 5 al celei de a doua părţi) pun în discuţie categoria de copii cu risc pentru sănătatea mintală, care include toţi sugarii sănătoşi psihic, ce au avut antecedente prenatale patologice şi/sau markeri de stare, care atestă o afectare cerebrală pre- sau perinatală. Sunt expuse particularităţile şi dificultatea de a identifica aceşti factori de risc (care, cel mai adesea, nu se remarcă prin sensibilitate sau specificitate şi nici prin dimensiunea riscului), mecanismele patogene, consecinţele posibile, cât, şi obiectivele şi etapele psihoprofilaxiei primare specifice pentru copii fără tulburări psihice manifeste, dar cu antecedente şi/sau semne clinice care semnifică o suferinţă cerebrală.

Următoarele 4 capitole se referă la copiii cu părinţi cu diferite afecţiuni, copiii cu părinţi cu afecţiuni somatice de lungă durată (cap.6), copiii cu părinţi cu afecţiuni psihice de lungă durată (cap.7), copiii cu mame cu depresie sau psihoză post-partum (cap.8). Sunt prezentate principalele variabile legate de boala părintelui de care trebuie ţinut seama în evaluarea riscului, factorii de risc şi mecanismele patogene la copilul cu părinţi cu diferite afecţiuni, posibilele consecinţe psihologice şi psihopatologice; sunt prezentate obiectivele, mijloacele şi particularităţile psihoprofilaxiei primare specifice pentru aceste categorii de copii (cap.9).

Capitolul 10 şi capitolul 11 aduc în discuţie o temă mult discutată şi mai ales mult mediatizată, copilul adoptat. De la început, autorul subliniază că, înfierea este soluţia optimă pentru copiii care nu se pot baza pe părinţii lor, şi că, cei mai mulţi copii adoptaţi se dezvoltă normal. Insă, înfierea implică riscuri potenţiale pentru copil şi pentru familia adoptivă, „de aceea vorbim de copilul înfiat ca despre o categorie populaţională cu risc”. Sunt prezentaţi factorii de risc pentru copilul înfiat şi noua sa familie, consecinţele negative posibile asupra copilului, asupra familiei adoptive şi asupra adopţiei. De asemenea, sunt prezentate obiectivele, mijloacele şi particularităţile psihoprofilaxiei primare specifice în cazul copilului adoptat.

Capitolul 12 şi capitolul 13, fără să minimalizeze rolul natural, firesc şi benefic al bunicilor în creşterea copiilor, se referă la factorii de risc potenţiali şi la consecinţele psihologice şi psihopatologice posibile asupra copiilor crescuţi exclusiv de bunici.  Următoarele 4 capitole se referă la factorii de risc potenţiali şi despre consecinţele psihologice şi psihopatologice posibile asupra copilului din familiile monoparentale (cap.14 şi cap.15) şi asupra copilului din unele tipuri actuale de familie (tipuri de familie care au suferit importante transformări în formă şi conţinut faţă de formele tradiţionale de familie)  (cap.16 şi cap.17). Sunt prezentate obiectivele, mijloacele şi particularităţile psihoprofilaxiei primare specifice pentru aceste categorii de copii.

Ultimele două capitole (cap.18 şi cap.19) se referă la copilul victimă a dezastrelor sau calamităţilor naturale. Acest subiect a fost încredinţat domnului Lupu Constantin, care între anii 1991-1995 şi-a dedicat o parte din timp intervenţiei precoce şi studiilor asupra familiilor afectate de cutremurele repetate din zona seismică Banloc-Voiteni din Banat. Sunt prezentate posibilele consecinţe psihologice şi psihopatologice pe termen scurt şi pe termen lung,  formele de manifestare ale tulburărilor psihopatologice. In ceea ce priveşte, obiectivele, mijloacele, etapele şi particularităţile psihoprofilaxiei primare specifice, acestea sunt prezentate în conformitate cu programele OMS şi ONU de prevenire a suferinţei şi pierderilor de vieţi omeneşti şi materiale prin sisteme rapide şi eficiente de informare şi intervenţie.

Volumul de faţă aduce cunoştinţe deosebit de utile în practica tuturor celor care au responsabilităţi faţă de copii. Este o carte cu largă adresabilitate pentru medici şi psihologi, pentru educatori şi profesori, cât şi pentru toate persoanele implicate în asistenţa şi protecţia copilului, şi nu în ultimul rând, pentru actualii şi viitorii părinţi.

Elena Călinescu