Stres si personalitate la studentii Facultatii de Medicina
Pompilia Dehelean* ,Liana Dehelean* ,Felicia Romosan* ,Luminita-Mirela Baditoiu**, Adriana-Domnica Fometescu**, L.S.Mihalcsik**
In anul 2000 s-a conceput un nou studiu care a urmarit aceleasi aspecte: trasaturile caracteriale ale studentilor medicinisti si factorii de stres specifici invatamantului medical. Spre deosebire de primul studiu, am utilizat, in plus, un chestionar cu principalii factori de stress, dupa modelul standardizat de FIRTH (1986). Trasaturile de personalitate au fost evaluate cu ajutorul scalei Karolinska, etalonata in Romania de Radu Vrasti, 1990.
Daca in 1995 structura personalitatii studentului medicinist era dominata de perfectionism, suspiciune, psihastenie, in studiul din anul 2000 configuratia incepe sa se schimbe, in sensul ca trasaturile accentuate vizand perfectionismul si suspiciunea se estompeaza, dar sunt inca mai pregnante decat la restul populatiei si creste impulsivitatea. Factorii de stress, comparati cu ceea ce s-a gasit in 1995, s-au schimbat mult. Aceasta modificare impune strategii noi ce privesc procesul de invatamant medical in Romania, si chiar politica sanitara. Urmatoarea evaluare va fi in anul 2005, ciclul de 5 ani fiind mai concludent decat unul mai mic.
Cuvinte cheie: medicina, student educatie, stres
Abstract The paper represents the continuation of a research study initiated in 1995. The results of the first study have been published in the Romanian Psychiatric Journal.
In 2000 a new study was started to continue the monitoring of the same aspects as the previous study of 1995: personality traits in medical students and the stres factors specific to medical education. In the 2000 study, in addition to the instruments used in the first study (1995) we have also used a questionnaire for the main stres factors designed according to the standardized model of FIRTH (1986). The personality traits were assessed using the Karolinska Scale, validated for Romania by Radu Vrasti, 1990.
If in 1995 the dominant personality traits found in medical students were a tendency to perfection, suspicion, psychoasthenia, in the 2000' students those traits begin to become less persistent, but are still more accentuated than in normal population. There is also an increase in the tendency towards impulsivity. The stress factors of 2000 are very different than those of 1995. This change shows the need for designing new strategies of medical education in Romania, and even for changes in the health policy. The next study will be carried out in 2005, as a five years cycle is considered more relevant. Key words: medicine, student, stress, education
Motivatia care a stat la baza initierii unui studiu privind structura caracteriala a studentilor la Medicina a inceput odata cu auto-evaluarea propriei structuri caracteriale cu ocazia examenului la Psihologie Medicala. De-a lungul a mai mult de 10 ani, la invariabilul subiect privind auto-descrierea personalitatii, studentii si-au atribuit in mod aproape constant trasaturi perfectioniste, anxioase, uneori histrionice si foarte des suspiciune.
Faptul ca in mod constant apareau aceste trasaturi, ne-a determinat sa cautam explicatii, gandindu-ne ca ar putea exista corelatii intre comportamentul educational parental si structura caracteriala a adolescentilor care au ales invatamantul medical fie dirijati, fie din proprie dorinta.
Un alt argument a fost acela ca ultimii ani formatori in cadrul personogenezei in cazul studentilor la medicina sunt puternic influentati de factori de stres legati de invatamantul medical.
In lume, comparativ cu alte facultati, Medicina este considerata cea mai stressanta facultate. Afirmatia se bazeaza pe studii facute in Anglia si America.
Institutul National American pentru Sanatate si Protectie Ocupationala situeaza Medicina pe locul 7 din cele 130 de profesii studiate in functie de stresul ocupational.
In Anglia s-au studiat factorii de stres la toate facultatile si s-a ajuns la concluzia ca invatamantul medical este cel mai stresant (Lloyd, 1984; Firth, 1986; Miller, 1991). Cautand explicatii pentru a argumenta aceasta constatare, Firth (1984) a realizat un studiu pe 5 ani in 3 universitati medicale: Sheffield, Leeds si Manchester. El a gasit o prevalenta a tulburarilor emotionale la studentii la medicina de 31,2% si a facut o ierarhizare a situatiilor stressante cu potential anxiogen, cu care se confrunta studentii la Medicina.
Medical Research Council-Sheffiled a confirmat legatura dintre studiul medicinei si nivelele inalte de stres la studentii medicinisti, comparativ cu populatia generala. Richman si Flatherty, 1986, urmarind educatia parentala, au gasit ca nivelele inalte de afectivitate familiala predispun la aparitia anxietatii.
In 1991, Miller si Surters au corelat tipul de personalitate cu stressul resimtit de studentul medicinist.
Noi am inceput primul studiu in 1995, apeland la studentii la Medicina din ultimii doi ani terminal ai Universitatii de Medicina si Farmacie Timisoara.
In acest studiu am cautat corelatiile dintre comportamentul educational parental si structura caracteriala a studentilor. Am aplicat doua chestionare, unul privind amintirile despre comportamentul educational parental (EMBU), elaborat de Carlo Perris si Inventarul de personalitate Karolinska, ambele etalonate pe populatie romaneasca de dr. Radu Vrasti.
Poate Inventarul Karolinska nu a fost cea mai buna alegere, totusi, considerentele pentru care am optat in aplicarea acestui inventar au fost legate de surprinderea anxietatii structurale, a psihasteniei, suspiciunii, impulsivitatii, socializarii si a altor trasaturi, toate marcand un anumit tip de vulnerabilitate care ar putea explica trasaturile perfectioniste macar partial.
In 1995, la cei 194 de studenti, s-au confirmat trasaturi de personalitate ca: anxietate, suspiciune, psihastenie, care pledeaza pentru o vulnerabilitate structurala ce poate fi convertita in perfectionism ca model de supracompensare, la o cota mai crescuta decat in populatia generala.
Din perspectiva comportamentului educational parental, s-a constatat un climat familial caracterizat prin supraimplicare si supraprotectie. Aceste conduite educationale pot fi vulnerabilizante, asa cum au constatat Richman si Flatherty in 1986. Studiul a fost publicat intr-o forma condensata in Revista Romana de Psihiatrie din 1999, nr.1, pg.57-61.
In anul 2000 s-a reluat studiul, considerand ca a trecut o perioada ce include un ciclu formativ medical. Echipa de lucru s-a largit pentru ca s-a marit volumul de munca prin largirea directiilor de cercetare.
In acest nou studiu au fost mai multe aspecte diferite fata de primul studiu.
Studentii din ultimii doi ani terminali au facut liceul dupa anul 1989. Acest lucru, pentru noi, a fost un fapt semnificativ, cunoscand extraordinara plasticitate a adolescentei.
Nu am repetat chestionarul despre amintirile comportamentului educational parental, considerand ca modelele educationale ale adultilor nu au capacitatea de a se schimba atat de repede.
Inventarul de personalitate Karolinska l-am aplicat din nou, pentru a putea compara cele doua loturi. In plus, ne-am axat pe factorii de stres specifici invatamantului medical romanesc, aplicabili in mod special in Timisoara, fara sa incercam o generalizare.
Una dintre echipe a aplicat Inventarul de personalitate Karolinska la 210 studenti din ultimii doi ani de facultate (anul V si VI). Media de varsta a lotului a fost de 24,1 ani (75% dintre subiecti avand varste intre 23-25 ani). Raportul fete/baieti a fost de 130/70. Ponderea feminina este reala, ea oglindind situatia statistica actuala a componentei studentilor la medicina.
Tabelul nr.1. Scorurile la Scala Karolinska pentru lotul din 1995.
| Scala Karolinska - lot 1995 | Fete | Baieti | Total | Normal | |||
| Media | Media | Media | Media | ||||
| R | + | R | + | R | + | ||
| Anxietate psihica | 23.272 | +2.772 | 21.562 | +1.062 | 22.674 | +2.174 | 12.5-20.5 |
| Anxietate somatica | 27.281 | +0.181 | 26.735 | 27.090 | 20.9-27.1 | ||
| Tensiune musculara | 17.672 | +0.572 | 15.875 | 17.043 | 11.5-17.1 | ||
| Disponibilitate | 30.112 | 28.957 | 29.708 | 24.5-32.9 | |||
| Impulsivitate | 23.833 | 25.375 | +0.375 | 24.373 | 18.8-25 | ||
| Evitarea monotoniei | 25.054 | 26.045 | 25.401 | 20.7-27.3 | |||
| Detasare | 22.308 | 23.475 | 22.716 | 18.8-25.2 | |||
| Psihastenie | 25.968 | +0.668 | 25.729 | +0.429 | 25.884 | +0.584 | 18.9-25.3 |
| Socializare | 58.312 | 58.387 | 58.338 | 52.9-66.1 | |||
| Agresivitate indirecta | 10.432 | 11.325 | 10.745 | 8.6-12.6 | |||
| Agresivitate verbala | 12.723 | 12.779 | 12.743 | 9.6-14 | |||
| Iritabilitate | 11.292 | 11.937 | 11.518 | 8.6-12.2 | |||
| Suspiciune | 12.361 | +0.261 | 11.278 | 11.982 | 8-7-12.1 | ||
| Vinovatie | 13.243 | 12.529 | 12.993 | 11.3-15.5 | |||
| Inhibarea agresivitatii | 27.736 | 25.395 | 26.917 | 22.7-29.3 | |||
Din tabel rezulta cote mai mari de anxietate psihica si somatica, de psihastenie si suspiciune, cu o crestere a impulsivitatii la baieti fata de populatia generala.
Fig.1. Valorile lotului raportate la limita superioara a normalitatii
Din comparatia dintre cele doua loturi se remarca mentinerea anxietatii psihice si somatice, scaderea psihasteniei si cresterea impulsivitatii.
Fig.2. Comparatie intre scorurile la Scala Karolinska pentru loturile din 1995 si 2000.
Desi vulnerabilitatea structurala se mentine, nu mai merge in directia compensarii prin perfectionism, ci mai degraba in directia impulsivitatii. Modificarile nu sunt insa atat de mari incat sa permita concluzii ferme.
A doua echipa a pornit de la modelul factorilor de stres studiati de Firth, elaborand un chestionar cu 32 intrebari care au vizat toti factorii de stres standardizati de Firth. Intrebarile au fost adaptate nevoilor, cerintelor, pretentiilor, aspiratiilor si grijilor studentilor romani din Timisoara, in conformitate cu situatia socio-economica din 2000.
La studiu au participat 241 studenti din cei doi ani terminali (137 din anul VI si 104 din anul V). Media de varsta este aceeasi cu cea calculata de prima echipa. Distributia pe sexe este de 155/86. Dominanta feminina este reala si conforma cu statisticile Universitatii de Medicina Timisoara si a Ministerului Invatamantului. Chestionarul a avut patru tipuri de raspunsuri pentru fiecare intrebare: foarte mult, destul de mult, destul de putin, foarte putin.
S-au luat in considerare doar raspunsurile "foarte mult" si "destul de mult". Raspunsurile "foarte mult" si "destul de mult" au fost in numar de 3830, iar raspunsurile "destul de putin" si "foarte putin" de 3882. Aparent, exista un echilibru intre numarul de raspunsuri.
Fig.3. Cauze de stres la studentii medicinisti din Anglia, conform modelului Firth.
Grupand raspunsurile in functie de factorii de stres de care apartin, astfel incat sa poata fi operata comparatia intre modelul Firth si cel din Timisoara, au aparut aspecte care ridica mari probleme privind procesul de invatamant si chiar politica sanitara.
Fig.nr.3. Comparatie intre cauzele de stres acuzate de studentii medicinisti romani si cei din Anglia, conform modelului Firth.
Tabelul nr.2. Raspunsurile la chestionarul privind cauzele de stres la studentii medicinisti (lot 2000).
| Cauze de stress | Foarte mult | Destul de mult | Destul de putin | Foarte putin |
| Calitatea didactica a cadrelor de predare | 39 | 69 | 81 | 52 |
| Calitatea bibliografiei cerute pentru studiu | 27 | 49 | 110 | 55 |
| Volumul de materie de asimilat | 56 | 124 | 41 | 20 |
| Calitatea dotarii cu aparatura a clinicilor universitare/laboratoarelor | 114 | 97 | 23 | 7 |
| Orar prea incarcat | 31 | 84 | 90 | 36 |
| Orar prea lejer | 18 | 22 | 99 | 102 |
| Orar dezordonat | 83 | 116 | 33 | 9 |
| Subiectivitatea examinatorului | 79 | 103 | 36 | 23 |
| Obiectivitatea examinatorului | 16 | 42 | 99 | 84 |
| Discutiile clinice cu pacientii | 5 | 39 | 126 | 71 |
| Examenul obiectiv al pacientului | 22 | 65 | 87 | 67 |
| Prezentari de cazuri, seminarii | 13 | 39 | 126 | 63 |
| Intrarea in legatura cu suferinta si moartea | 41 | 87 | 76 | 37 |
| Sentimente de incompetenta profesionala | 22 | 60 | 101 | 58 |
| Relatiile cu colegii de facultate | 15 | 33 | 126 | 67 |
| Relatiile cu coordonatorii stagiului medical (asistenti de grupa) | 21 | 37 | 105 | 78 |
| Relatiile cu cadrul examinator (profesor, conferentiar, sef de lucrari) | 62 | 79 | 55 | 45 |
| Nesiguranta viitorului | 114 | 88 | 28 | 11 |
| Examenele de absolvire a facultatii (licenta, diploma) | 85 | 92 | 43 | 21 |
| Examenul de rezidentiat | 89 | 102 | 37 | 13 |
| Calitatea conditiilor de viata | 79 | 92 | 41 | 29 |
| Probleme financiare | 71 | 97 | 52 | 21 |
| Stagnarea reformei in sanatate | 103 | 101 | 29 | 8 |
| Intemeierea unei familii | 49 | 86 | 64 | 42 |
| Relatia cu parintii | 23 | 47 | 105 | 66 |
| Relatia cu partenerul de viata | 41 | 52 | 79 | 69 |
| Responsabilitatea prea mare a profesiei alese | 25 | 39 | 130 | 47 |
| Comportamentul societatii fata de studentul medicinist | 54 | 72 | 79 | 36 |
| Comportamentul personalului medical superior (medici) cu studentul medicinist | 23 | 35 | 119 | 64 |
| Comportamentul personalului medical mediu si inferior (asistent medical, infirmier, etc) cu studentul medicinist | 44 | 75 | 83 | 39 |
| Riscul contaminarii unor boli de la pacientii examinati | 71 | 94 | 56 | 20 |
| Lipsa unor facilitati/gratuitati ale serviciilor medicale pentru studentii medicinisti | 83 | 95 | 48 | 15 |
Medicinistul roman (din Timisoara) are un profil diferit din perspectiva stresului fata de studentul englez. In Romania, studentul medicinist este "departe" de bolnav, este mult mai putin interesat de prezentari de cazuri, examene, seminarii. El acorda o pondere mult mai mare vietii personale, nu este impresionat de suferinta si de moarte (pentru ca nu intra in contact cu ea). Ingrijorarea pentru profesie este mult mai mare, relatiile cu superiorii sunt stresante. Dintre toate situatiile, munca academica este de departe cea mai stresanta (din diverse motive).Dezangajarea studentilor fata de bolnav, boala, suferinta, moarte, trebuie sa dea de gandit.
Concluzii:
- Studentii la medicina au o personalitate vulnerabila, cu trasaturi dominante: anxietate, psihastenie, suspiciune, impulsivitate, mai accentuate fata de populatia generala.
- Profilul studentului medicinist roman, din perspectiva factorilor de stress, este mai distorsionata decat modelul lui Firth.
- Disproportiile rezultate in urma compararii celor doua modele impun strategii noi de invatamant si de politica sanitara.
Bibliografie:
1. Baditoiu Luminita Mirela, (1995), Corelatia intre comportamentul parental si trasaturile accentuate la tineri", Lucrare de Diploma, Cond.st. Pompilia Dehelean, Timisoara.
2. Brown, G.W, Harris T.O., (1993), Aetiology of anxiety and depressive disorders in an inner-city population, Psychological Medicine - vol.23, nr.1.
3. Calhoun G.L., Judith Calhoun, (1983), Professional stress, Selye's Guide to stres Research, vol.3.
4. Clark M., et all., (1988), The Relationship between Academic Performance and Severity of Depressed Mood during Medical School, Comprehensive Psychiatry, vol.29, nr.4, pag.409-420.
5. Dehelean Pompilia, Baditioiu Luminita-Mirela, (1999), Corelatii intre comportamentul educational parental si trasaturile accentuate de personalitate la studentii la medicina", Revista Romana de Psihiatrie, seria III-a, vol.I., nr.1, pag.57-61.
6. Eric L., Radovanovic S., (1988), Medical Disorders among Yugoslav Medical Students, British Journal of Psychiatry, nr. 152, pag.127-129.
7. Ferguson G.A., (1981), Statistical Analysis in Psychology and Education, Ed.IV, McGraw&Hill, New-York.
8. Firth Jenny, (1986), Levels and Sources of stres in Medical Students, British Medical Journal, vol.299, pag.1177-1180.
9. Fometescu Adriana Domnica, (2000), Trasaturi de personalitate accentuata la studentii la medicina", Lucrare de Diploma, Cond.st. Pompilia Dehelean, Timisoara.
10. Gorgos C., (1989), Dictionar enciclopedic de psihiatrie, vol.III - Editura Medicala.
11. Hohaus C., Berah N., (1985), Impairment of Doctors: Are beginning Medical Students psychologically vulnerable ?, Medical Education, nr.19, pag.431-436.
12. Leonhard K, (1972), Personalitati accentuate, Ed.Enciclopedica Romana. 13. Mihalcsik L.St., (2000), Factori de stres in formarea medicala, Lucrare de Diploma, Cond.st. Pompilia Dehelean, Timisoara.
14. Miller P.E., Surtees P.G., (1991), Psychological Symptoms and their Course in the First Year Medical Students, assessed by the Interval General Questionnaire, Br. J. of Psychiatry, nr.159, pag.199-207.
15. Vrasti R., Eisemann si colab., (1990), Parental Rearing Practices and Personality in Alcoholics, classified according to Family History, Elsevier Sciences Publishers, B.V. - Psychiatry, a World Perspective, vol.IV, pag.359-364.
Nu exista niciun comentariu.