Categorii

Editii

Studiu clinic asupra corelatiei dintre tulburãrile de limbaj si disfunctia cognitivã în schizofrenie

Elena VLAD**, Valentina, COLCERU NEACSU, Adrian VLAD*

ARGUMENT

Atât tulburãrile de limbaj cât si disfunctiile cognitive sunt domenii de intensã cercetare în psihiatrie; prezenta acestora la pacienti schizofreni este în prezent consideratã martor al unei afectãri cerebrale:
1. precoce – premorbide (înainte de aparitia semnelor prodromale);
2. importante;
3. mai mult sau mai putin specifice.

Veriga de legãturã dintre cele douã domenii mentionate mai sus ar putea fi reprezentatã de anomaliile de asimetrie a emisferelor cerebrale descrise la pacienti schizofreni. Aceste anomalii au fost asociate atât cu regiuni cerebrale implicate în limbaj cât si cu prezenta deficitelor cognitive, câteva exemple în acest sens fiind urmãtoarele:

• existã în schizofrenie o inversare a asimetriei lobului parietal inferior, structurã ce apartine cortexului heteromodal de asociatie care include reteaua lexical-semanticã (Niznikiewicz si colab.);
  
• s-a descris, de asemenea, o lateralizare atipicã în regiunea santului lateral, formatiune implicatã atât în limbaj cât si în functia cognitivã (Hoff si colab.);
  
• lateralizarea proceselor cognitive cerebrale este anormalã în schizofrenie (Hugdahl si colab.), ca si transferul prin corpul calos în timpul testelor care solicitã generarea de cuvinte (Mohr si colab.);
  
• existã o legãturã între abilitatea manualã relativã (un factor corelat genetic cu dominanta emisfericã pentru limbaj) si abilitatea cognitivã, cele mai importante deficite cognitive fiind întâlnite în punctul de abilitate manualã egalã (stânga-dreapta) supranumit si punctul de „indecizie emisfericã“ (Crow si colab.).

Unii autori (Cuesta si colab.) propun ca tulburãrile de limbaj din schizofrenie sã fie considerate markeri pentru studiile neuropsihologice, altii (Cuesta si colab.) au încercat sã diferentieze tipurile de tulburãri de limbaj pe baza presupusei lor origini cognitive.

Scopul acestui studiu constã în încercarea de a stabili dacã, din punct de vedere clinic, existã la pacienti schizofreni o corelatie între tulburãrile de limbaj si anumite deficite cognitive (memoria de scurtã sau de lungã duratã, învãtarea verbalã, fluenta verbalã).

METODÃ

Au fost inclusi 47 pacienti schizofreni (în acord cu criteriile DSM IV) internati în Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia“, 21 bãrbati si 26 femei, dintre care 35 (17 bãrbati si 18 femei) au finalizat toate testele cognitive. Toti pacientii inclusi în studiu se aflau în momentul evaluãrii sub tratament cu neuroleptice clasice (monoterapie sau combinatii, corespunzãtoare a 200-700 echivalenti de clorpromazinã) de cel putin o sãptãmânã.

Antecedentele de traumatisme cranio-cerebrale, bolile somatice sau neurologice grave sau abuzul de substante precum si vârstele extreme au reprezentat criterii de excludere.

Pentru date demografice si clinice suplimentare – vezi tabelul 1: date demografice:

Evaluarea s-a realizat în manierã transversalã, în conditii standardizate, de cãtre aceeasi persoanã (E.V), pe parcursul unui interviu de 40-60 minute. Au fost utilizate urmãtoarele instrumente:

• Clinical Language Disorder Rating Scale (CLANG) – E. Chen, 1996 – 17 itemi C1-C17 – (Tabelul 2);
  
• Positive and Negative Syndrome Scale (PANSS) – Kay & Opler, 1988;
  
• Test de învãtare verbalã (adaptarea „California Verbal Learning Test“) – O1-O10 - (Tabel 3).

Tabelul 2. Itemi CLANG

Tabel 3. Itemi pentru învãtarea verbalã

Au fost de asemenea evaluate:

• Memoria de scurtã duratã („turul oraselor“ – numãr de itemi pe care pacientul îi poate reda dintr-un total de 10 itemi prezentati) – O11;
  
• Fluenta verbalã (raportul între fluenta verbalã foneticã si cea semanticã)– O12;
  
• Memoria de lungã duratã (date de istoric personal si date de referintã din istoria recentã a României) - O13.

Aplicarea CLANG s-a realizat respectându-se indicatiile autorului. Au fost analizate: vorbirea spontanã (despre subiecte neutre si non-neutre), rãspunsurile la întrebãri deschise si interpretarea de proverbe.

Datele rezultate au fost prelucrate statistic utilizându-se pachetul SPSS 7.5 pentru Windows.

S-a realizat analiza componentelor principale cu rotatie varimax a scorurilor CLANG (tehnicã de reductie a datelor de tip analizã factorialã) precum si analizã de corelatie Pearson între factorii CLANG (FC1-FC5), scorurile cognitive (O1-O13), scorul total PANSS si numãrul de ani de scolarizare.

REZULTATE SI DISCUTII
Au fost extrasi 5 factori CLANG (eigenvalue > 1) rãspunzãtori în total pentru 74.304% din variantã (tabelele 4 si 5, figura 1):

• FC1 (31% din variantã): sãrãcirea vorbirii, lipsa detaliilor, aprozodia, excesul de detalii si presiunea vorbirii;
  
• FC2 (17,07% din variantã): lipsa asocierilor semantice, slãbirea referentialã, slãbirea discursului, dizartrie;
  
• FC3 (9,85% din variantã): anomalii de sintaxã, tulburãri de pragmaticã;
  
• FC4 (9.65% din variantã): erori parafazice, anomalii de fluentã, asociatii fonetice, sintacticã excesivã;
  
• FC5 (6,46% din variantã): neologisme si anomalii de fluentã a vorbirii.

Tabelul 4.

Tabel 5. Varianta totalã explicatã

Component	Eigenvalues			Extraction: Sums of Squared Loadings			Rotation: Sums of Squared Loadings
	Total	% din Varianta	% Cumulativ	Total	% din Varianta	% Cumulativ	Total	% din Varianta	% Cumulativ
1	5.316	31.273	31.273	5.316	31.273	31.273	4.039	23.758	23.758
2	2.901	17.065	48.338	2.901	17.065	48.338	2.636	15.509	39.267
3	1.674	9.850	58.188	1.674	9.850	58.188	2.188	12.873	52.139
4	1.641	9.654	67.842	1.641	9.654	67.842	2.036	11.974	64.114
5	1.099	6.462	74.304	1.099	6.462	74.304	1.732	10.190	74.304
6	.951	5.592	79.896
7	.687	4.038	83.934
8	.625	3.676	87.610
9	.469	2.757	90.367
10	.386	2.271	92.638
11	.334	1.962	94.600
12	.279	1.641	96.241
13	.212	1.249	97.490 Nu exista niciun comentariu. Revista Romana de Psihiatrie Sponsori si parteneri Informatii si linkuri utile Intrebari Frecvente Directioneaza 2% Registrul Psihiatrilor Reforma in Psihiatrie Mituri Cum combatem stigma? Medicatia Psihiatrica Glosar de Termeni Depresia Cabinete private de psihiatrie Drepturile persoanelor cu tulburari psihice Informatii despre tulburarile de sanatate mintala Cercetare Despre noiBoardStatutMembriiCotizatii si AbonamenteContactCall Center SanTel   Site creat de DotWeb