Categorii

Editii

TULBURARILE DE MEMORIE LA FEMEILE CU DEPENDENTA CRONICA ALCOOLICA

Ioana MICLUTIA*, Ioana CRACIUN**, Rodica MACREA***, Codruta POPESCU****

INTRODUCERE Studii epidemiologice de referinta - ECA (Epidemiologic Catchment Area study - 1990) apreciaza prevalenta pe viata pentru dependenta la alcool la aproximativ 14% - Kay, Tasman, Lieberman, 2003. In spitale prevalenta este mult mai mare: intre 25-30% din pacientii medico-chirurgicali sunt alcoolici. Andreasen (2001) mentioneaza ca 12% din americanii adulti sunt mari bautori ("heavy drinkers"). Alcoolismul feminin castiga in ultimele decenii teren: la patru barbati alcoolici se inregistreaza o femeie alcoolica. Cu toate ca stilul de consum tipic feminin (solitar, de camuflare a timiditatii, frustrarilor, a detresei depresive) face mai anevoioasa detectarea cazurilor, deteriorarea cognitiva si somatica avanseaza mai rapid si invaziv decat la barbati. Consumul sustinut si masiv de alcool poate antrena varii disfunctionalitati neurologice, produse de deficitul tiaminic. Dintre acestea, tulburarea amnestica persistenta este cea mai alarmanta (Sd. Korsakoff): amnezie anterograda, retrograda, confuzie. Abstinenta de durata poate recupera 20% din deficitele mnestice (Kay, Tasman, Lieberman, 2003). Tipologia cea mai uzuala a alcoolismului este a lui Cloninger (1981), bazata pe date demografice si pe particularitati clinice. In aceasta acceptiune - Tipul I de alcoolici se caracterizeaza prin debut mai tardiv (la varsta adulta), dezvoltare rapida a tolerantei, trasaturi de personalitate caracterizate prin sentimente de vina, nelini ste, dependenta si introversiune. Cloninger a definit acest subtip "milieu-limited", subliniind rolul etiologic al factorilor de mediu. Tipul II de alcoolici se caracterizeaza prin debut mai precoce (inainte de 25 de ani), istoric familial de alcoolism (tata-fiu), asociere mai frecventa cu comportament antisocial. Este denumit si "male-limited" alcoolism (predominant la barbati). O clasificare mai recenta (Babor, 1992) - analoaga celei a lui Cloninger - distinge tipul A - cu debut mai tardiv si absenta aspectelor antisociale si tipul B - cu debut precoce si comportament antisocial. Referitor la caracteristicile modului de a bea in functie de sex reamintim cercetari mai vechi (Macrea, 1978) in care se consemna ca nota "A" (caracteristica abulica, in care bautul se caracterizeaza prin nestatornicie, atat consumul cat si abuzul depinzand de oferta, posibilitati si societate) apare arareori la femei, in contrast cu relativ frecventa ei aparitie la barbati. La femei domina categoric nota "R" ("Rausch") - ele recurgand la bautura datorita dorintei de a se rupe de lumea frustranta, "dusmanoasa", ca un protest activ impotriva unei realitati insuportabile, urmarind eliminarea provizorie a formei existentiale date si stingerea vigilentei constiintei. Aparitia dominanta a acestei caracteristici indica importanta deosebita a factorilor de personalitate la femeile alcoolice. Viata afectiva si psihologica a alcoolicelor ofera intotdeauna relatii particulare, ele fiind adesea femei singure si izolarea lor contribuind, in parte, la determinarea apetentei alcoolice. Alcoolismul feminin are mai adesea decat la barbati valoare de desocializare. Referitor la comorbiditatile psihiatrice ale dependentilor de alcool, Babor si col. (2003) mentioneaza studiul ECA (Epidemiologic Catchment Area study): 36% din cei cu tulburari datorate consumului de alcool au avut cel putin un alt diagnostic psihiatric. Femeile diagnosticate cu alcoolism prezinta un risc mai mare de tulburare psihiatrica comorbida.

OBIECTIVE Evaluarea tulburarilor de memorie, in speta memoria de scurta durata (sau de lucru), aparute in alcoolism, a prezentei black-outurilor si a confabulatiilor.

MATERIAL SI METODE Lotul 1 a cuprins 30 de paciente cu dependenta cronica alcoolica spitalizate la Clinica Psihiatrie II Cluj in primul semestru al anului 2003. Pacientele au fost internate in regim de urgenta cu diagnosticul de intoxicatie alcoolica acuta cu tulburari de comportament sau sindrom de sevraj in cadrul dependentei cronice alcoolice. Pacientele au fost examinate dupa remiterea intoxicatiei alcoolice sau dupa depasirea starii de sevraj. Lotul 1 a fost investigat cu ajutorul urmatoarelor teste psihopatometrice: MAST (Michigan Alcoholism Screening Test), HRSD (Hamilton Rating Scale for Depression), testul Wechsler pentru memorie si povestea leului (Barbizet si Truscelli). Lotul 2 martor este reprezentat de 23 de paciente cu episod depresiv mediu, examinate cu ajutorul HRSD, testului Wechsler pentru memorie. Varsta pacientelor luate in studiu este cuprinsa intre 21 si 59 de ani. Pacientelor li s-a cerut acordul pentru participarea la studiu. Diagnosticele utilizate indeplinesc criteriile ICD-10. Din studiu au fost excluse pacientele cu antecedente de traumatisme cranio-cerebrale sau cu boli somatice asociate. Analiza statistica a fost efectuata cu ajutorul SPSS, utilizandu-se testul T si chi-square.

REZULTATE Tabelul 1. Date demografice ale loturilor studiului (click pentru imagine)

Varsta medie a pacientelor este de 46,43 ani pentru lotul 1 si 45,27 ani pentru lotul 2, majoritatea pacientelor provenind din mediului urban. In ambele loturi predomina pacientele cu studii gimnaziale, fiind la momentul luarii in studiu pensionate de boala, fara ocupatie sau casnice. In ceea ce priveste statutul marital, majoritatea pacientelor din ambele loturi sunt casatorite, la primul lot constatandu-se numeroase conflicte si probleme de cuplu. Antecedente privind consumul abuziv de alcool la lotul 1.

Figura 1. Durata consumului de alcool (click pentru imagine)l

Durata consumului abuziv de alcool este cuprinsa, in general, intre 10 si 19 ani (figura 1). Referitor la cantitatea de alcool (in ml) consumata pe zi de catre pacientele lotului 1, aceasta este de 500- 1000 ml, la 50% dintre paciente (figura 2).

Figura 2. Cantitatea de alcool consumata zilnic de catre pacientele lotului 1 (click pentru imagine)

In ceea ce priveste tipul de alcool consumat, se constata o preferinta pentru bauturi distilate, stilul de consum apropiindu-se de cel tipic masculin (figura 3).

Figura 3. Tipul bauturii consumate de catre pacientele lotului 1 (click pentru imagine)

Rezultatele testului Wechsler. Nici o pacienta nu a obtinut punctaj maxim. La lotul 1-T. Wechsler-ordine directa: media per lot a fost de 4,6 (10% au obtinut 3 pct.; 43,3%-4 pct.; 33,3%-5 pct.; 3,3%-6 pct. si 10% au obtinut 7 pct). T. Wechsler-ordine inversa: media per lot a fost de 3,03 (23,3% au obtinut 2 pct.; 53,3%-3 pct.; 20%-4 pct.; 3,3%-5 pct). T. Wechsler-total: media = 7,63 (10%-5 pct.; 10%-6 pct.; 36,7%-7 pct.; 16,7%-8 pct.; 10%-9 pct.; 10%-10 pct.; 6,7%-11 pct). La lotul 2-T.Wechsler-ordine directa: media per lot a fost de5,91 (4,3%-4 pct.; 30.4%-5 pct.; 43,5%-6 pct.; 13%-7 pct.; 8,7%-8 pct). T.Wechsler-ordine inversa: media a fost de 3,43; (4,3%-2pct.; 56,5%-3 pct.; 30,4%-4 pct.; 8,7%-5 pct). T.Wechsler-total: media per lot a fost de 9,34 (4,3%-7pct.; 30,4%-8 pct.; 26,1%-9 pct.; 17,4%-10 pct.; 13%-11 pct.; 4,3%-12 pct.; 4,3%- 13 pct). Comparand rezultatele obtinute la t. Wechsler intre cele doua loturi se observa ca rezultatele lotului 1 sunt semnificativ (p < 0,001) scazute fata de lotul 2 (figura 4).

Figura 4. Rezultatele testului Wechsler in ordine directa, inversa, total la cele douã loturi (click pentru imagine)

Investigand mai nuantat capacitatile mnezice in cadrul lotului 1, alcoolicele depresive (HRSD>/=14) au obtinut rezultate semnificativ mai mici (p<0,001) la testul Wechsler fata de alcoolicele nondepresive (figura 5).

Figura 5. Performantele mnezice ale lotului 1 la testul Wechsler, subgrupul alcoolicelor depresive fata de alcoolicele nondepresive (click pentru imagine)

Nu s-a obtinut o corelatie semnificativa intre anii de consum abuziv si rezultatele testelor Wechsler. In ceea ce priveste black-out-urile, acestea au fost intalnite la 19 din cele 30 de paciente (figura 6).

Figura 6. Prezenta black-outurilor la lotul 1 (click pentru imagine)

La 94,7% dintre pacientele cu black-out-uri s-a obtinut un punctaj < / = 5 la testul Wechsler-ordine directa fata de 72,7% dintre pacientele fara antecedente de black-out, rezultand o corelatie usor semnificativa (p = 0,023) intre valorile mai scazute ale testului Wechsler-ordine directa si prezenta black-out-urilor (figura 7).

Figura 7. Rezultatele testului Wechsler la lotul 1, subgrupul pacientelor cu/fãrã black-outuri (click pentru imagine)

La 5 din cele 30 de paciente din lotul 1 s-au pus in evidenta confabulatiile. DISCUTII Consumul cronic abuziv de alcool duce la tulburari mnestice de diferite grade, unele insidioase altele mai accentuate, culminand cu forma cea mai grava - sindromul amnestic (ICD-10: F.10.6). Rezultatele studiului evidentiaza faptul ca toate pacientele au deficite mnezice, unele mai evidente (black-out-uri, confabulatii), altele mai putin evidente, sesizabile doar la utilizarea unor teste mai sensibile pentru memorie (testul Wechsler). Datele expuse mai sus denota o scadere a performantelor mnezice semnificativ mai accentuata la lotul de paciente alcoolice comparativ cu lotul de paciente depresive, chiar daca si depresia implica tulburari cantitative ale memoriei, e drept pasagere. Se pare ca alcoolul actioneaza mult mai agresiv asupra proceselor mnezice decat depresia, iar o cumulare a celor doi factori (sindrom de dependenta in comorbiditate cu un episod depresiv), inrautateste si mai dramatic situatia cognitiva. Performantele scazute ale testelor de memorie sunt in conformitate cu observatiile altor studii, atat cu subiecti umani cat si cu animale, care au relevat ca alcoolul duce la deteriorarea diferitelor forme de memorie (White, Matthews, Best, 2000). De asemenea, se observa ca prezenta black-out-urilor, care reprezinta un factor predictiv pentru alcoolism, se asociaza cu un punctaj scazut la testul Wechsler - ordinea directa, ceea ce sugereaza un cumul al deficitelor mnezice sub actiunea alcoolului. S-au obtinut rezultate asemanatoare la testarea memoriei la persoane cu ani de consum foarte diferiti, neputandu- se corela anii de consum cu performanta mnezica (referitor strict la memoria de scurta durata evidentiata prin testul Wechsler). De aici rezulta ca la o cantitate mica/medie de alcool sau un timp relativ scurt de consum abuziv memoria incepe sa fie deficitara, ulterior adaugandu-se tulburari mai evidente sau alte deficite cognitive. Datele altor studii arata ca diferitele forme de memorie sunt afectate de cantitati diferite de alcool sau de timpi de expunere diferiti. De exemplu, memoria spatiala este afectata la doze mici/medii de alcool (0,7-1,4g/kg) (White, Elek, Beltz si colab., 1998). Desi problema deficitelor mnezice nu este vitala in comparatie cu alte aspecte ale consecintelor etanolului asupra omului (starea de sevraj complicat, ciroza etanolica, cardiomiopatia dilatativa etc.), aceasta duce la o scadere a calitatii vietii, a performantelor personale si a relatiilor interumane. Se presupune ca prezenta black-outurilor ar avea o valoare predictiva pentru deteriorarea cognitiva, probabil prin efect cumulativ. Confabulatiile sunt prezente la persoane cu consum indelungat de alcool si cu "accidente" datorate sevrajului.

CONCLUZII Studiul de fata surprinde urmatoarele aspecte:

1. Memoria de scurta durata sau memoria de lucru este deficitara in alcoolism fata de depresie.

2. Depresia potenteaza efectul negativ al alcoolului asupra memoriei, acest fapt fiind relevat de rezultatele mult mai modeste de memorie la subgrupul alcoolicelor depresive fata de alcoolicele nondepresive.

3. Prezenta black-out-urilor se asociaza cu rezultate mai scazute la testele de memorie. Se presupune ca detectarea black-outurilor ar avea o valoare predictiva pentru deteriorarea cognitiva, probabil prin efect cumulativ.

4. Alterarea memoriei de scurta durata poate aparea precoce, insidios in consumul cronic abuziv, fara legatura cu anii de consum.

5. Confabulatiile sunt prezente la persoane cu consum indelungat de alcool si cu complicatii datorate sevrajului.

Bibliografie

1. American Psychiatric Association (2000) Diagnostic criteria from DSM-IV-TR, APA, Washington.

2. Andreasen, N.C., Black, D.W. (2001) Introductory Textbook of Psychiatry, 3rd Ed., American Psychiatric Publishing, Washington.

3. Babor, T.F., Stephens, R.S., Marlatt, G.A. (1987) Verbal report methods in clinical research in alcoholism: Response bias and its minimization, J. Stud. Alcohol., 48: 410-424.

4. Babor, T.F., Hoffman, M., Del Boca, F.K., et al. (1992) Types of alcoholics: Evidence for an empirically derived typology based on indicators of vulnerability and severity. Arch. Gen. Psychiatry, 8: 599-608.

5. Babor, T.F., Kranzler, H.R., Hernandez-Avila, C.A., et al. (2003) Substance Abuse: Alcohol Use Disorders. In Tasman, K., Kay, J., Lieberman, J.A., Psychiatry, Second Ed., John Wiley & Sons, Ltd, Chichester, England, 936-972.

6. Cloninger, C.R., Bohman, M., Sigvardsson, S. (1981) Inheritance of alcohol abuse: Cross-fostering analysis of adopted men. Arch. Gen. Psychiatry, 38: 861-868.

7. White A.M., Elek T., Beltz T., Best P.F. (1998) Spatial performance is more sensitive to ethanol performance regardless of cue proximity, Alcoholism: Clinical and Experimental Research, 22: 2102-2107.

8. White A.M., Matthews, D.B., Best P.B. (2000) Ethanol, Memory and Hippocampal Function: A Review of Recent Finding, Hippocampus, 10(1): 88-93.

9. World Health Organization (1992) The ICD-10 Classification of Mental and Behavioral Disorders, World Health Organization, Geneve.